Romina Mirtollari
Membru al echipei INTERSPORT

Prima dată când mi-am dat seama cât de importante și decisive au fost alegerile din viața mea, a fost la vârsta de 8 ani. Atunci părinții mei, doi părinți minunați, au ales imigrația pentru a le asigura copiilor lor un viitor mai bun. A fost o opțiune care a schimbat 7 vieți!

Crescând într-o altă țară, am experimentat o atitudine intens rasistă, iar copil fiind am fost în imposibilitatea de a gestiona acest lucru. Părinții mei mi-au fost mereu alături și mi-au spus: “Limita dintre bine și rău sau dintre râs și plâns, este una foarte fină. Alege care este partea de care vrei să aparții, înconjoară-te doar de bine și râzi mereu indiferent de ceea ce îți oferă viața.” Mi-am promis atunci să aleg mereu binele, să nu mă las influențată de comentariile celorlalți și întotdeauna să găsesc motive să zâmbesc.

Cu această filosofie de viață am trecut de la școala primară, la gimnaziu și apoi am ajuns la liceu. Acolo a trebuit să aleg, împreună cu sora mea geamănă, ce facem cu viitorul nostru. Am vrut să mergem la universitate, dar, ca toți ceilalți, pentru a face acest lucru aveam nevoie de meditații, pe care nu le puteam acoperi financiar.

Așa că am ales să ne pregătim singure, să învățăm, să citim. Îmi amintesc faptul că în anul al treilea de facultate, citeam până la 10-15 ore pe zi. Nici nu știu cum am trecut peste aceea perioadă, dar ne-am susținut în mod constant în alegerea noastră și am reușit.

În 2012 am decis să merg la Universitatea din Atena. A fost alegerea mea. Dar din nou, puteam alege să mă angajez, sau să merg la orice altă universitate. În cele din urmă, am ales să studiez în Atena și să lucrez în același timp. A fost greu, dar necesar pentru a-mi îndeplini visele și pentru viitorul meu.

Anii au trecut, am terminat facultatea, dar mi-a fost greu să îmi găsesc un loc de muncă în domeniul studiat. Am trimis numeroase CV-uri, dar fără rezultate, o bună perioadă de timp.

Alegerea logică ar fi fost să mă întorc la părinții mei, însă inima mea, mă îndemna să-mi urmez visul. Așadar, timp de un an și jumătate, am lucrat ca și chelneriță, chiar dacă nu am încetat să trimit CV-uri.

După un an și jumătate a venit și ziua mult așteptată: m-am alăturat echipei INTERSPORT!

Unii dintre noi vedem viața ca fiind plină de obstacole, ghinion, iar alții o vedem plină de oportunități și alegeri. Aceasta din urmă este alegerea mea, întrucât până la sfârșitul zilei suntem sau devenim ceea ce alegem.

Înapoi!